„Imagine, Soacra Mea Vroia Să Se Recăsătorească, Dar Am Pus-o la Locul Ei”: Telefonul Șocant al Ginerelui
Naomi a fost întotdeauna o femeie plină de viață. La 45 de ani, încă atrăgea priviri cu aspectul ei tineresc și silueta subțire. Viața nu fusese ușoară, dar reușise să-și mențină moralul ridicat. O avusese pe Mia când avea doar 20 de ani, și cele două crescuseră împreună în multe feluri. Legătura lor era mai degrabă ca cea dintre cele mai bune prietene decât între mamă și fiică. Împărțeau un apartament confortabil cu două camere într-un cartier liniștit, iar viețile lor erau împletite în cele mai frumoase moduri.
Mia, acum în vârstă de 25 de ani, se căsătorise recent cu Andrei, un bărbat pe care îl cunoscuse în timpul facultății. Andrei era fermecător și părea să o adore pe Mia, dar Naomi simțise întotdeauna o anumită aroganță în el. Sperase că mariajul îl va tempera, dar părea să aibă efectul opus.
Într-o seară, Naomi l-a auzit pe Andrei vorbind la telefon în sufragerie. Vocea lui era joasă, dar pereții erau subțiri și putea auzi fiecare cuvânt.
„Poți să crezi? Soacra mea vrea să se recăsătorească,” a râs Andrei. „La vârsta ei! Cine crede că este? Unde aș mai găsi o menajeră care lucrează gratis?”
Inima lui Naomi s-a prăbușit. Întotdeauna încercase să fie sprijinitoare și de ajutor, fără să vrea să fie o povară. Nu și-ar fi imaginat niciodată că Andrei o vedea doar ca pe o menajeră gratuită. Simțea un nod în gât în timp ce continua să asculte.
„Are 45 de ani, pentru numele lui Dumnezeu. Ar trebui să fie recunoscătoare că are un acoperiș deasupra capului. I-am spus unde îi este locul. Nu am de gând să o las să aducă vreun tip la întâmplare în viețile noastre.”
Naomi nu putea să creadă ce auzea. Nu se simțise niciodată atât de umilită și lipsită de respect. Întotdeauna îl considerase pe Andrei ca parte din familie, dar acum își dădea seama că el o vedea doar ca pe o inconveniență.
A doua zi dimineață, Naomi a încercat să se comporte normal, dar greutatea cuvintelor lui Andrei îi apăsa greu pe inimă. Își făcea treburile zilnice, dar mintea îi era în altă parte. Nu putea să scape de sentimentul de trădare.
Câteva zile mai târziu, Mia a observat că ceva nu era în regulă. „Mamă, ești bine? Pari distantă,” a întrebat ea, cu îngrijorare pe chip.
Naomi a forțat un zâmbet. „Sunt bine, draga mea. Doar puțin obosită, atât.”
Dar Mia nu era convinsă. Își cunoștea prea bine mama. A decis să-l confrunte pe Andrei despre asta. „Andrei, ai observat ceva ciudat la mama în ultima vreme? Pare foarte abătută.”
Andrei a ridicat din umeri. „Poate că doar îmbătrânește. Știi cum e.”
Mia a încruntat sprâncenele. „Asta nu e în firea ei. E întotdeauna atât de plină de viață.”
Andrei a oftat. „Uite, Mia, mama ta trebuie să înțeleagă că nu mai e tânără. Nu poate face orice vrea. Avem propriile noastre vieți de trăit.”
Mia a fost surprinsă. „Despre ce vorbești?”
Andrei a ezitat un moment înainte de a vorbi. „Vrea să se recăsătorească. I-am spus că nu e o idee bună. Nu avem nevoie de vreun tip la întâmplare să ne perturbe viețile.”
Mia a fost uluită. „Andrei, ea încă e tânără. Merită să fie fericită.”
Expresia lui Andrei s-a întărit. „Trebuie să știe unde îi este locul, Mia. Nu putem lăsa deciziile ei să ne afecteze.”
Mia a simțit un val de furie. „E mama mea, Andrei. Are tot dreptul să-și găsească fericirea.”
Disputa a escaladat, și pentru prima dată, Mia a văzut o latură a lui Andrei pe care nu o mai văzuse până atunci. Aroganța și lipsa lui de empatie au șocat-o. Și-a dat seama că mama ei avusese dreptate tot timpul.
Naomi, care ascultase din hol, simțea un amestec de emoții. Era mândră de Mia pentru că a luptat pentru ea, dar simțea și o tristețe profundă. Știa că lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel.
În cele din urmă, Naomi a decis să se mute. Nu putea să rămână într-un loc unde nu era respectată. A găsit un apartament mic în apropiere și a început un nou capitol în viața ei. Nu era finalul fericit pe care și-l dorise, dar era un pas spre recâștigarea demnității și valorii de sine.