„Nu Era Fiul Lui, Așa Că Nu Voia Să Piardă Timp sau Bani cu El”

Alexandru a fost întotdeauna un om cu un plan. De mic, știa exact ce vrea de la viață. Era hotărât să meargă la facultate, să obțină un loc de muncă bun și să urce pe scara corporativă. Relațiile și familia nu au făcut niciodată parte din planul său. Credea că angajamentele serioase l-ar încetini doar.

După ce a absolvit o universitate prestigioasă, Alexandru a obținut un loc de muncă la o firmă financiară de top. Lucra ore lungi, adesea rămânând târziu în noapte pentru a se asigura că este mereu cu un pas înainte. Dedicarea sa a dat roade, și a avansat rapid în carieră. Până la începutul treizecilor, Alexandru era deja un executiv senior, câștigând un salariu de șase cifre și locuind într-un apartament luxos în centrul Bucureștiului.

Viața lui Alexandru era exact așa cum și-o planificase—până când a întâlnit-o pe Victoria. Ea era o femeie vibrantă și inteligentă care lucra în aceeași clădire. S-au întâlnit la un eveniment de networking, și Alexandru a fost imediat atras de ea. În ciuda reținerilor inițiale de a se implica într-o relație serioasă, a ajuns să petreacă din ce în ce mai mult timp cu ea.

Victoria avea un fiu, Andrei, dintr-o relație anterioară. Andrei era un băiat de opt ani, plin de energie, care iubea fotbalul și jocurile video. Alexandru a fost inițial ezitant să se implice cu cineva care avea un copil, dar sentimentele pentru Victoria erau suficient de puternice pentru a-l face să reconsidere.

O vreme, lucrurile păreau să meargă bine. Relația dintre Alexandru și Victoria devenea tot mai puternică, și el chiar a început să se apropie de Andrei. Mergeau împreună la meciuri de fotbal, jucau jocuri video și ocazional ieșeau la înghețată. Alexandru a început să creadă că, poate, ar putea face asta să funcționeze.

Dar, pe măsură ce timpul trecea, vechile îndoieli ale lui Alexandru au început să reapară. Se simțea din ce în ce mai frustrat de cerințele de a fi într-o relație cu cineva care avea un copil. Îi lipsea libertatea vieții de burlac, capacitatea de a lucra târziu fără să se simtă vinovat și independența financiară care venea cu faptul că nu trebuia să susțină pe altcineva.

Într-o seară, după o zi deosebit de stresantă la muncă, Alexandru a venit acasă și l-a găsit pe Andrei jucând jocuri video în sufragerie. Vederea băiatului, atât de lipsit de griji și de presiunile vieții de adult, l-a umplut de un sentiment de resentiment. Și-a dat seama că nu voia să fie o figură paternă pentru Andrei. Nu voia să-și cheltuie banii câștigați cu greu pe copilul altcuiva. Nu voia să-și sacrifice ambițiile de carieră pentru o familie care nici măcar nu era a lui.

Alexandru s-a așezat cu Victoria în acea noapte și i-a explicat sentimentele sale. I-a spus că nu poate continua relația, că trebuie să se concentreze pe cariera și viața lui. Victoria a fost devastată, dar a înțeles. Știa întotdeauna că Alexandru era un om ambițios și determinat, și i-a respectat onestitatea.

Despărțirea a fost grea pentru toată lumea, dar mai ales pentru Andrei. El ajunsese să-l privească pe Alexandru ca pe un model, iar pierderea bruscă a acelei relații a fost o lovitură grea. Alexandru, pe de altă parte, s-a aruncat înapoi în muncă, folosindu-și cariera ca o modalitate de a amorți durerea deciziei sale.

Anii au trecut, și Alexandru a continuat să urce pe scara corporativă. A atins tot succesul la care visase vreodată, dar mereu a existat un sentiment persistent de goliciune. Avea tot ce și-a dorit vreodată, dar pierduse ceva mult mai valoros în acest proces.