Mă numesc Irina și acum trei ani, în pragul nașterii, soțul meu m-a părăsit fără nicio explicație. Acum, când viața mea și a fiului meu, Vlad, începe să capete sens, Radu se întoarce, cerându-mi iertare și o a doua șansă. Povestea mea e despre trădare, iertare și curajul de a alege între trecut și viitor.
Mă numesc Larisa și trăiesc sfâșiată între datoria față de mama și sora mea, care se bazează mereu pe mine, și propria mea familie, care începe să sufere din cauza absenței și eforturilor mele. Povestea mea e una despre sacrificiu, vinovăție și limite, despre cum e să fii prinsă între două lumi care te trag în direcții opuse. Îmi pun întrebarea: până unde trebuie să merg pentru cei dragi, fără să mă pierd pe mine însămi?
Am fost exclusă de la o nuntă de familie pentru că nu eram considerată „de-a noastră”, dar când au avut nevoie de cazare în București, au venit la ușa mea, pretinzând că suntem familie. Povestea mea e despre limite, durere și curajul de a spune „nu” atunci când respectul lipsește. Întrebarea care mă macină: cât de mult trebuie să sacrifici din demnitatea ta pentru a păstra legăturile de sânge?
După ce s-au căsătorit, Bogdan și soția sa, Andreea, s-au mutat într-un apartament închiriat. Știind că urma să moștenească casa bunicii sale, Briana, Bogdan a devenit brusc nerăbdător, susținând că soția sa însărcinată nu ar trebui să fie nevoită să nască într-o casă închiriată. Soțul meu, Cătălin, și cu mine suntem prinși într-o dilemă morală pe măsură ce asistăm la desfășurarea egoismului fiului nostru.
