Mă numesc Veronica, am treizeci de ani și am ales să nu mă mai rad pe picioare și la subraț. Decizia mea a stârnit reacții dure în familie și printre prieteni, dar m-a forțat să mă confrunt cu propriile nesiguranțe și să-mi găsesc curajul de a fi eu însămi. Povestea mea este despre acceptare, rușine, revoltă și drumul greu spre împăcare cu sine într-o societate care nu iartă diferențele.
Mă numesc Valentina și am 30 de ani. Am decis să nu mă mai rad, iar această alegere mi-a adus nu doar priviri ciudate, ci și conflicte cu familia și prietenii. Povestea mea este despre curajul de a fi eu însămi într-o lume care încă judecă prea ușor.
De câteva luni, România a devenit un câmp de luptă pentru drepturile femeilor, cu demonstrații și greve devenind o vedere comună. Mii de femei au ieșit pe străzile orașelor românești, luptând pentru drepturile lor reproductive, egalitate și mai mult. În mijlocul acestui tumult, Bunica Emilia a emergat ca un simbol al rezilienței și al luptei continue pentru drepturile femeilor.
