Sunt Zofia și am crezut mereu că dragostea de mamă e de ajuns pentru a ține familia unită. Dar când am ajuns la spital, iar fiica mea, Marta, m-a vizitat, am simțit că distanța dintre noi nu a fost niciodată mai mare. Povestea mea e despre sacrificiu, neînțelegeri și dorința de a fi iertată.
Mă numesc Clara și de doi ani nu am mai primit niciun semn de la fiica mea, Irina. Singurătatea mă apasă cu fiecare zi ce trece, iar răspunsurile la întrebările mele par să se piardă în tăcerea dintre noi. Povestea mea este despre dor, vinovăție și speranța că, poate, într-o zi, vom putea să ne iertăm una pe cealaltă.
Sunt Ana, fata care a crescut în umbra fratelui mai mic, mereu ignorată de mama care m-a născut. Povestea mea e despre dorința de a fi văzută și iubită, despre lupta cu gelozia și neputința, dar și despre speranța că într-o zi voi găsi curajul să mă ridic. Vă invit să pășiți în lumea mea, unde fiecare zi e o bătălie între a ierta și a uita.
De când își amintea, Sara fusese fascinată de varietatea de flori. Se oprea la fiecare grădină, admirând florile și speciile unice. Chiar și la casa bunicii ei, găsea alinare printre petalele vibrante.
