Într-o seară tensionată, soțul meu, Mihai, m-a întrebat de ce mă încăpățânez să muncesc în grădină, când am putea avea doar un gazon frumos și timp liber. Povestea mea explorează rădăcinile acestei nevoi de a cultiva pământul, conflictele de familie și amintirile care mă leagă de grădinărit. Întrebarea lui a deschis răni vechi și m-a forțat să mă întreb dacă lupta mea pentru tradiție mai are vreun rost în lumea de azi.
După pensionare, am investit într-o proprietate la țară, creând o grădină minunată pentru nepoții noștri. Însă, reacția nora noastră a fost departe de așteptările noastre, declanșând conflicte neașteptate în familie. Povestea explorează tensiunile și emoțiile care au urmat, punând sub semnul întrebării relațiile de familie și valorile personale.
De ce insistăm să transformăm curtea din spate într-o mini-ferma? Un simplu gazon ar fi fost suficient, și totuși, iată-ne, până la genunchi în pământ și semințe. Merită efortul?
