Am trăit toată viața sub aripa unei case bătrânești, moștenire de familie, iar într-o zi, am privit cum se năruia. M-am luptat cu tatăl meu pentru fiecare colțișor de amintire, dar modernizarea și dorința lui de înnoire m-au lăsat fără rădăcini. Am rămas între frică și abandon, încercând să-mi găsesc locul într-o lume care nu mai seamănă cu cea de ieri.