Într-o noapte de iarnă, viața mea s-a schimbat pentru totdeauna când fiul meu, Vlad, a deschis ușa poliției. Am trăit ani de zile în teroare, ascunzând vânătăile și lacrimile, dar acel moment m-a forțat să aleg între frică și libertate. Povestesc astăzi pentru toate femeile care încă se tem să vorbească.
Sunt Ana și nu voi uita niciodată noaptea în care doi polițiști m-au oprit fără motiv. Tot ce știam despre drepturile mele a devenit atunci și armă, și povară. Povestea mea este despre demnitate, frică și curajul de a nu tăcea.
Într-o iarnă cruntă, sărăcia ne-a împins pe mine și familia mea să facem ceva ce nu credeam vreodată că vom face: am furat mâncare ca să supraviețuim. Când poliția a venit, totul părea pierdut, dar un gest neașteptat al unui polițist ne-a schimbat viața. Povestea mea este despre rușine, speranță și puterea unei alegeri omenești.
Totul a început cu un telefon disperat de la soacra mea, într-o noapte în care liniștea casei mele a fost spulberată. Am ajuns să-mi țin copilul în brațe pe holurile reci ale secției de poliție, încercând să-mi dau seama unde am greșit și dacă familia mea va mai fi vreodată la fel. Povestea mea e despre sacrificiu, neîncredere și curajul de a spune adevărul, chiar și atunci când toți ceilalți aleg să tacă.
