Povestea mea începe într-o gară aglomerată din București, cu valiza în mână și inima strânsă, în timp ce mă despărțeam de părinți pentru a-mi începe viața de studentă. Am crezut mereu că distanța de familie e o povară, dar după ani de încercări, conflicte și un eveniment neașteptat, am ajuns să văd cu alți ochi legăturile de la distanță. Acum, mă întreb dacă nu cumva tocmai spațiul dintre noi ne-a salvat sufletele.
Am plecat din Bacău la București pentru facultate, lăsând în urmă o familie sufocantă și speranța unei vieți noi. Când l-am cunoscut pe Vlad, am crezut că distanța față de părinți ne va aduce liniște, dar un eveniment neașteptat mi-a răsturnat toate convingerile. Povestea mea e despre dor, vinovăție și adevărul dureros că uneori, distanța e singura cale spre echilibru.
Pentru Andrei, un dezvoltator software într-o firmă de tehnologie agitată din București, viața este un ciclu de cod și cafea. Cercul său social este limitat, majoritatea colegelor fiind femei care preferă propria companie, iar prietenii săi sunt răspândiți prin toată țara. În ultima vreme, partenera sa, Ana, a devenit distantă emoțional, lăsându-l pe Andrei să se simtă izolat. Când un nou membru al echipei, Ioana, propune o plimbare de seară, Andrei acceptă ezitant, neștiind de adevărurile tulburătoare care vor ieși la iveală.
