În ziua în care am împlinit 60 de ani, soțul meu, Doru, mi-a înmânat un plic. Am crezut că e o surpriză frumoasă, dar înăuntru erau actele de divorț. Acum încerc să-mi adun bucățile sufletului și să găsesc un sens pentru tot ce urmează.
Sunt Maria, am 67 de ani și trăiesc singură într-un apartament mic din București. După ce copiii mei au refuzat să mă primească la ei, m-am simțit pierdută și inutilă, încercând să găsesc un sens vieții mele de acum. Povestea mea este despre lupta cu singurătatea, regăsirea demnității și speranța că nu e niciodată prea târziu să-ți găsești locul.
Sunt Maria, am 67 de ani și mă simt mai singură ca niciodată, după ce copiii mei mi-au spus că nu pot locui cu ei. Povestea mea e despre dorința de apartenență, despre frica de a fi o povară și despre cum e să-ți cauți locul când familia ta nu te mai vrea aproape. Întrebarea care mă macină: ce faci când casa ta nu mai e acolo unde sunt cei dragi?
