M-am trezit prinsă între două lumi: familia în care am crescut și familia în care am intrat prin căsătorie. Viața într-o casă mare, cu socrii, a scos la iveală conflicte, frustrări și dorințe ascunse, punând la încercare răbdarea și iubirea mea pentru soț. Povestea mea e despre lupta de a-mi găsi locul și vocea într-o familie care nu e a mea, dar în care trebuie să trăiesc.
Sunt Grigore, un bărbat trecut de șaptezeci de ani, care, după moartea soției mele, Victoria, am rămas singur și pierdut. Am crezut că fiul meu, Bogdan, și nora mea, Mirela, îmi vor fi sprijin, dar m-am trezit pus în fața unei alegeri crude: pivnița lor întunecată sau azilul. Povestea mea este despre demnitate, familie și curajul de a găsi o cale atunci când totul pare pierdut.
Sunt Irina și viața mea s-a schimbat radical de când mama s-a pensionat. Încerc să-mi împart timpul între serviciu, copil și nevoile ei, dar nemulțumirile mamei mă apasă zilnic. Povestea mea e despre vinovăție, epuizare și dorința de a găsi o cale de mijloc între iubire și limite sănătoase.
Când soacra mea, Mariana, a venit să locuiască cu noi după operația ei, am simțit că lumea mea se prăbușește. Între tensiuni, compromisuri și amintiri dureroase, am descoperit puterea vindecătoare a vulnerabilității și a iertării. Povestea mea este despre cum am învățat să văd dincolo de prejudecăți și să găsesc o familie acolo unde nu credeam că voi avea vreodată una.
Înainte să împlinesc 19 ani, trăiam într-un colț uitat și izolat al României, unde singurul autobuz care circula o dată pe săptămână a fost în cele din urmă anulat. Am învățat pe pielea mea că uneori, familia nu este pentru totdeauna.
