„Ginerele nostru este un eșec: A trebuit să ne ocupăm noi de toate”

Când fiica noastră, Andreea, ni l-a prezentat pe iubitul ei, Mihai, am fost prudenți, dar optimiști. Andreea a fost întotdeauna mândria și bucuria noastră. Am crescut-o cu dragoste și grijă, asigurându-ne că are cele mai bune oportunități în viață. A excelat la școală, a absolvit cu onoruri de la o universitate prestigioasă și a obținut un loc de muncă excelent în domeniul ei. Era tot ce ne-am fi putut dori de la o fiică.

Mihai părea destul de drăguț la început. Era politicos, avea un loc de muncă decent și părea să țină mult la Andreea. Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trecea, am început să observăm câteva semne îngrijorătoare. Mihai nu avea ambiție și determinare. În timp ce Andreea se străduia constant să realizeze mai mult, Mihai părea mulțumit să meargă cu valul.

Când au anunțat logodna lor, am fost fericiți pentru Andreea, dar și îngrijorați. Speram că mariajul îl va motiva pe Mihai să devină partenerul pe care Andreea îl merita. Din păcate, speranțele noastre au fost nefondate.

Prima problemă majoră a apărut când au decis să cumpere o casă. Andreea economisise cu sârguință ani de zile, dar Mihai avea puțin de contribuit. Am ajuns să le dăm o sumă semnificativă de bani pentru avans. Nu ne-a deranjat să ajutăm, dar era frustrant să vedem că Mihai nu își aduce aportul.

Lucrurile au devenit și mai rele de acolo. Locul de muncă al lui Mihai era instabil și deseori se trezea șomer. De fiecare dată când își pierdea locul de muncă, Andreea prelua sarcinile suplimentare, lucrând ore suplimentare și asumându-și responsabilități suplimentare pentru a face față cheltuielilor. Ne rupea inima să o vedem atât de stresată și suprasolicitată.

Am încercat să vorbim cu Mihai despre lipsa lui de ambiție și tensiunea pe care o punea pe Andreea, dar avea mereu scuze. Dădea vina pe economie, pe șefi și chiar pe ghinion. Niciodată nu era vina lui.

Ultima picătură a venit când Andreea a rămas însărcinată cu primul lor copil. Eram încântați de perspectiva de a deveni bunici, dar eram și îngrijorați despre cum vor reuși financiar. Temeriile noastre s-au confirmat când Mihai și-a pierdut încă un loc de muncă chiar când Andreea urma să intre în concediu de maternitate.

Andreea a fost forțată să se întoarcă la muncă mult mai devreme decât ar fi trebuit, lăsând-o epuizată și copleșită. Am intervenit cât am putut, oferind suport financiar și având grijă de copil ori de câte ori era posibil. Dar era clar că Mihai nu își asuma rolul de soț sau tată.

Într-o seară, după o zi deosebit de stresantă, Andreea a izbucnit în lacrimi în timpul unei cine de familie. A mărturisit că se simte prinsă și nu știe cât timp mai poate continua așa. A fost un moment sfâșietor pentru toți.

Atunci am realizat că nu putem rezolva asta pentru ea. Oricât am ajuta, lipsa de responsabilitate și ambiție a lui Mihai ar continua să o tragă în jos. A fost o realizare dureroasă, dar știam că Andreea trebuie să ia niște decizii dificile pentru binele ei.

În cele din urmă, Andreea a decis să se despartă de Mihai. Nu a fost o alegere ușoară, dar a fost cea corectă pentru ea și copilul lor. S-a mutat temporar înapoi la noi în timp ce își refăcea viața. A fost o perioadă dificilă, dar eram mândri de puterea și reziliența ei.

Povestea noastră nu are un final fericit, dar are unul plin de speranță. Andreea își reconstruiește viața și se concentrează pe oferirea unui mediu stabil și iubitor pentru copilul ei. Cât despre Mihai, nu putem decât să sperăm că va găsi în cele din urmă motivația de a-și schimba comportamentul.