Pentru aniversarea noastră de 10 ani, l-am surprins pe soțul meu cu un ceas nou. Am găsit un colier cu diamante în sertarul lui, convinsă că era cadoul meu. Imaginați-vă șocul meu când am primit o cană

Trăind cu Radu de zece ani și crescându-ne fiul, Andrei, am crezut întotdeauna că avem o relație puternică și de înțelegere. Se apropia aniversarea noastră de 10 ani de căsătorie, și voiam să o fac specială. Am decis să-l surprind pe Radu cu un ceas scump pe care îl admirase luni de zile. Era mai mult decât am cheltui de obicei, dar am considerat că ocazia o justifică.

Cu câteva zile înainte de aniversare, în timp ce Radu era la muncă și Andrei la școală, am mers să ascund ceasul în sertarul lui Radu, pentru ca acesta să-l găsească în dimineața aniversării. În timp ce făceam loc, mâna mi-a atins o cutiuță mică, de catifea. Curiozitatea m-a împins să o deschid și am găsit un colier cu diamante uluitor. Inima mi-a sărit. Radu nu fusese niciodată de gesturi grandioase, dar asta depășea orice așteptare. Am pus ceasul lângă cutiuță, imaginându-mi surpriza lui când o va găsi, și am petrecut restul zilei plutind pe nori, entuziasmată pentru schimbul nostru de cadouri.

Dimineața aniversării a sosit. M-am trezit devreme, anticipația zumzăind prin mine. Radu părea neobișnuit de tăcut, dar am atribuit asta faptului că încerca să-și păstreze surpriza secretă. Când în sfârșit mi-a înmânat un pachet mic, mâinile mi-au tremurat de emoție. Dar când am rupt ambalajul, inima mi-a căzut. Înăuntru era o cană cu „Cea mai bună soție din lume” imprimat pe ea. Am privit-o, fără cuvinte.

Radu trebuie să fi observat dezamăgirea mea, pentru că a spus repede, „Am crezut că o să fie amuzant, știi? O mică glumă înainte de cadoul real.” Dar nu a existat niciun cadou real. Ziua a trecut, și nu a fost nicio mențiune despre colier sau orice alt prezent. Confuză și rănită, nu puteam înțelege de ce Radu ar cumpăra un cadou atât de extravagant și apoi să decidă să nu mi-l dea.

O săptămână mai târziu, adevărul a ieșit la iveală. Făceam curățenie când am găsit un bon pentru colier, dar nu era scris de Radu. Era al Anei, cea mai bună prietenă a mea. Realizarea m-a lovit ca un trăsnet. Colierul nu era destinat mie; era de la Ana pentru Radu. Confruntarea lui a dus la o confesiune a unei aventuri de luni de zile între ei. Lumea mea s-a prăbușit în acea zi. Bărbatul pe care l-am iubit și în care am avut încredere timp de un deceniu m-a trădat în cel mai rău mod posibil, și cu cea mai bună prietenă a mea, pe deasupra.

Căsnicia noastră nu a putut supraviețui acestei revelații. Divorțul a fost finalizat în decursul unui an. Privind înapoi, mi-am dat seama că semnele au fost acolo, dar am fost prea orbită de dragoste și încredere pentru a le vedea. Aniversarea de 10 ani care ar fi trebuit să sărbătorească un deceniu de dragoste a marcat sfârșitul căsniciei mele.