„Când Soțul Meu S-a Întors de la Mama Lui, a Oftat și a Sugerat un Test de Paternitate pentru Fiica Noastră de 2 Ani: Nu pentru El, ci pentru Mama Lui”
Victoria stătea pe marginea patului, răsucind nervos tivul cămășii. Putea auzi zumzetul slab al televizorului din sufragerie unde Andrei stătea, cu ochii lipiți de ecran dar cu mintea clar în altă parte. Fusese o zi lungă și tensiunea dintre ei era palpabilă.
- „I-a spus fiului ei cu șase luni înainte de nunta noastră, în momentul în care m-a văzut prima dată – nu te căsători cu ea, nu e material de soție!” povestește Victoria, în vârstă de treizeci de ani. „E prea frumoasă. O să o ia razna! Bineînțeles, am râs, spunând că Andrei ar trebui să se căsătorească cu un crocodil ca să fie sigur că nu va fi păcălit… Dar…”
„I-a spus fiului ei cu șase luni înainte de nunta noastră, în momentul în care m-a văzut prima dată – nu te căsători cu ea, nu e material de soție!” povestea Victoria, vocea ei fiind un amestec de frustrare și tristețe. „E prea frumoasă. O să o ia razna! Bineînțeles, am râs, spunând că Andrei ar trebui să se căsătorească cu un crocodil ca să fie sigur că nu va fi păcălit… Dar acum, nu mai pare atât de amuzant.”
Andrei tocmai se întorsese de la casa mamei lui. Intrase, oftase adânc și apoi aruncase bomba: „Victoria, mama crede că ar trebui să facem un test de paternitate pentru Aria.”
Inima Victoriei se oprise pentru un moment. „Ce? De ce?” întrebase ea, vocea abia fiind un șoapt.
„Nu e pentru mine,” adăugase repede Andrei, încercând să atenueze lovitura. „E pentru mama. Ea doar… are îndoieli.”
Victoria nu putea să creadă ce auzea. Aria era fiica lor frumoasă și plină de viață, lumina vieților lor. Cum putea cineva, mai ales mama lui Andrei, să pună la îndoială paternitatea ei?
„Nu m-a plăcut niciodată,” spuse Victoria, vocea ei tremurând. „Din momentul în care m-a văzut, a decis că nu sunt suficient de bună pentru tine. Și acum asta? Un test de paternitate? E ca și cum ar încerca să ne despartă.”
Andrei încercase să o reasigure, dar dauna fusese făcută. Sămânța îndoielii fusese plantată și creștea rapid. Victoria nu putea scutura sentimentul că mama lui Andrei nu o va accepta niciodată, indiferent ce ar face.
Următoarele câteva zile au fost un blur de certuri și lacrimi. Victoria se simțea ca și cum ar merge pe coji de ouă, încercând constant să se dovedească lui Andrei și mamei lui. Nu putea înțelege de ce dragostea ei pentru Andrei și fiica lor nu era suficientă.
Într-o seară, în timp ce stăteau în tăcere la masa de cină, Andrei a vorbit în sfârșit. „Victoria, cred că ar trebui să facem testul. Doar ca să-i liniștim mintea mamei.”
Ochii Victoriei s-au umplut de lacrimi. „Și mintea mea, Andrei? Familia noastră? Chiar crezi că un test va rezolva ceva?”
Andrei a privit în jos la farfuria lui, incapabil să-i întâlnească privirea. „Nu știu, Victoria. Chiar nu știu.”
Testul a fost făcut și rezultatele au venit așa cum era de așteptat. Aria era fiica lui Andrei. Dar dauna era ireparabilă. Încrederea dintre Victoria și Andrei fusese spulberată și niciun fel de reasigurare nu putea repara asta.
Victoria și-a făcut bagajele și a luat-o pe Aria să stea o vreme la părinții ei. Avea nevoie de timp să gândească, să-și dea seama ce să facă în continuare. Îl iubea pe Andrei, dar nu putea trăi într-o stare constantă de îndoială și nesiguranță.
Andrei suna în fiecare zi, implorând-o să se întoarcă, promițând că lucrurile vor fi diferite. Dar Victoria știa că atâta timp cât mama lui era în peisaj, relația lor va fi mereu tensionată.
În cele din urmă, Victoria a luat cea mai grea decizie din viața ei. A depus cererea de divorț, știind că era singura modalitate de a se proteja pe ea și pe Aria de influența toxică a mamei lui Andrei.
Când a semnat actele, Victoria a simțit un amestec de ușurare și tristețe. Îl iubise pe Andrei din toată inima ei, dar uneori dragostea pur și simplu nu era suficientă. Știa că ea și Aria vor fi bine, chiar dacă asta însemna să înceapă din nou pe cont propriu.