Iluzia Lindei despre partenerul ideal după divorț

Lidia a fost întotdeauna o persoană care credea în puterea schimbării. Rafturile ei de cărți erau pline de ghiduri de autoajutor, iar agenda ei era o mozaică colorată de ateliere și seminarii de dezvoltare personală. Prietenele ei, Ana și Suzana, adesea glumeau că Lidia este într-o misiune nesfârșită de auto-perfecționare. Dar pentru Lidia, aceasta nu era o glumă. Credea sincer că, dacă doar ar găsi formula corectă, ar putea transforma viața ei în ceva extraordinar.

Soțul ei, Paul, întotdeauna a susținut-o în eforturile ei, deși era puțin sceptic. Admira pasiunea ei, dar nu putea să nu se simtă ca un proiect de îmbunătățit, nu ca partenerul pe care îl iubea pentru cine era. Conversațiile lor tot mai des se învârteau în jurul a ceea ce Paul ar putea face pentru a se îmbunătăți, conform ultimului seminar la care participase Lidia. Nu a durat mult până când aceste discuții s-au transformat în certuri, în timpul cărora Lidia îl acuza pe Paul de lipsa de angajament în creșterea lor ca cuplu.

Într-o zi, după un atelier intens despre atragerea prosperității și a partenerului ideal, Lidia a luat o decizie. S-a așezat cu Paul și i-a explicat că simte că nu mai sunt compatibili. Credea că eliberarea din căsnicia lor îi va permite să atragă un partener care să fie cu adevărat în concordanță cu aspirațiile și valorile ei. Paul a fost devastat, dar și-a dat seama că a se certa cu Lidia doar o va îndepărta și mai mult. Așa că, cu inima grea, a fost de acord cu divorțul.

În lunile care au urmat, Lidia s-a aruncat în lumea întâlnirilor cu același entuziasm cu care aborda aspirațiile ei de dezvoltare. Ieșea la întâlniri cu bărbați care, pe hârtie, păreau partenerii ideali – de succes, atractivi și interesați de dezvoltare personală. Cu toate acestea, unul câte unul, aceste relații se stingea. De fiecare dată, Lidia se convingea pe sine că nu a fost alegerea potrivită, că partenerul ideal încă o așteaptă, undeva acolo.

Între timp, Paul a găsit consolare în compania prietenilor, inclusiv a Anei și Suzanei. L-au susținut prin divorț și l-au ajutat să vadă că este demn de iubire, așa cum este. Cu timpul, Paul a început să se vindece și chiar a început să se întâlnească din nou, găsind consolare în relații bazate pe acceptare, nu pe o căutare constantă a perfecțiunii.

Pe de altă parte, Lidia s-a găsit într-un ciclu de așteptări ridicate și dezamăgiri inevitabile. Cu cât participa la mai multe seminarii, cu atât mai mult credea că partenerul ei ideal este chiar după colț. Dar pe măsură ce lunile se transformau în ani, acel colț nu a sosit niciodată. Prietenii ei priveau cu îngrijorare cum căutarea partenerului ideal o făcea pe Lidia din ce în ce mai izolată și nefericită.

În cele din urmă, convingerea Lindei că poate atrage relația ideală prin autoajutor și dezvoltare personală nu a condus-o la partenerul visurilor ei, ci la un profund sentiment de singurătate. Era atât de concentrată pe găsirea cuiva care să îndeplinească toate criteriile ei, încât nu a putut aprecia dragostea care era chiar în fața ei. Stând singură în apartamentul ei, înconjurată de cărți de autoajutor și broșuri de seminarii, Lidia nu a putut să nu se întrebe dacă căutarea ei pentru perfecțiune nu i-a costat șansa la adevărata fericire.